Obsesia egalitarismului

În România suferim de obsesia EGALITARISMULUI.

Vrem să fim egali cu Occidentul pentru că:

- ,,știm noi că ăia au luat toate creierele noastre,, 

- ,,noi am apărat Europa și de aceea nu ne-am putut dezvolta,,

- ,,noi suntem grânarul Europei,,

Toate aceste idei si multe altele circulă in mentalul colectiv al românului de secol XX-XXI și sunt total false. 

Occidentul atât de blamat/persiflat (narativele sunt aceleași de peste 70 de ani) s-a ridicat și conduce lumea ideilor asigurându-și supremația politică și economică pentru că se bazează pe mentalitatea publică construită în lumea greco-romană care oferea laurii pentru învingători. 

Vezi Jocurile Olimpice și toate soiurile de competiții sportive/de luptă din spațiul grec și roman dar și Academia înființată de greci. 

Toate se bazează pe ideea că învingătorului i se recunosc meritele.

EGALITATISMUL a ajuns obsesie la nivel de mentalitate publică în spațiul geo-politic românesc. Suntem toți egali în drepturi dar nu văd să fim toți egali în muncă, forță creatoare și putere de sacrificiu.

Nu am văzut până acum ca cineva să reușească într-un demers (educațional, de afacere, lucrativ, sportiv, etc) fără sacrificiu.

Mai mult, aș spune că suntem toți egali (așa cum bine statuează Constituția României) dar ne deosebesc faptele, atitudinile și mijloacele folosite pentru a obține ceva.

Societatea noastră este rodul (cumulul) muncii tuturor cetățenilor ei. Țările bogate au cetățeni bogați, țările sărace au cetățeni săraci iar România astăzi nu este o țară bogată.

Pentru a deveni puternici/prosperi trebuie să concurăm în piața economică globală cu ceilalți și văd că această capacitate de a concura este dată de cât și cum este prețuită performanța (intelectuală, științifică, umană) ori în România s-a ajuns în situația în care batjocorim performanța pentru a nu-l jigni pe cel care este mai slab.

Adică am ajuns să considerăm că cel ce are o reușită intelectuală la nivel de clasă de elevi NU trebuie premiat pentru a nu-l jigni pe cel cu rezultate școlare slabe.

Înțeleg să nu-i faci publice notele celui slab la învățătură dar nu înțeleg să-l demoralizezi pe cel ce depune efort și pasiune pentru că și cel harnic și cel sărac sunt egali așa că și elevii meritorii au dreptul să se bucure de reușitele personale.

Mai mult, nu uitați că societățile prospere economic sunt conduse de oameni competitivi nu de cei care au luat cinci (în sistemul de notare 1-10) sau au plagiat.

Dintr-o slabă înțelegere a realității politico-economice a lumii, intr-o țară unde gălăgia este mai puternică decât rațiunea, am ajuns să fixam ca țintă socială normală doar ,,reperul celui de jos,,. GREȘIT.

Încurajați-vă copiii să facă performanță, munca lor de astăzi va sta la baza prosperității adulților de mâine.

Eu vreau să-i cunosc pe premianții României, știu că ei vor produce bani pentru întreg poporul român. Datoria noastră ca adulți este să le dăm șanse egale tuturor copiilor României, drumul pe care vor merge este decizia lor și a mediului social din care vin(a familiei). 

Nu este o rușine să fii pemiant.

Elena Panaite

#eustiu